În fiecare seară, auzim aceeași poveste: piața bursieră este în plină expansiune, se stabilesc niveluri record, iar investitorii sunt pe val. Suntem îndemnați să credem că atunci când bursa crește, economia crește și ea și că prosperitatea este doar la un Dow în creștere distanță. Este o narațiune reconfortantă care a ținut aproape 40 de ani în America. Însă sub titlurile cu indici în creștere se ascunde o realitate diferită – o realitate în care fundamentele economice și mișcările pieței bursiere au devenit din ce în ce mai deconectate.
Rata de creștere a economiei americane, măsurată în funcție de bunurile și serviciile cumpărate și vândute, nu mai este ceea ce era odată. Salariile au stagnat, iar averea netă a familiei americane medii încă se chinuie să își revină după eșecurile Marii Recesiuni. Așadar, ce anume măsoară piața bursieră dacă nu economia de bază?
Piața bursieră este adesea prezentată drept barometrul sănătății economice, dar, în realitate, este mai degrabă un indicator al sentimentului investitorilor și al așteptărilor viitoare decât al prosperității actuale. Este un mecanism prin care acțiunile companiilor sunt tranzacționate în funcție de cât de mult cred oamenii că vor valora acele acțiuni în viitor. Prețul acțiunilor nu este determinat pur și simplu de valoarea intrinsecă a unei societăți; mai degrabă, acesta este modelat de poveștile predominante pe care le cred investitorii. Acesta este motivul pentru care prețul acțiunilor unei companii poate crește vertiginos ca urmare a publicității sau poate scădea ca urmare a scandalurilor.
O scurtă istorie a piețelor bursiere
O scurtă istorie a piețelor bursiere ne arată că tranzacționarea a evoluat de la un copac de buttonwood pe Wall Street în 1792 până la tranzacționarea digitală de mare viteză de astăzi pe burse din întreaga lume. New York Stock Exchange (NYSE) și NASDAQ din America sunt centrele de putere ale acestui sistem global. NYSE găzduiește giganți industriali importanți precum IBM, în timp ce NASDAQ a devenit sinonim cu inovatori în domeniul tehnologiei precum Apple și Google. Creșterea unor indici precum S&P 500 și Dow Jones Industrial Average a simplificat urmărirea pieței bursiere, acești indicatori reprezentând performanța celor mai mari companii americane.
Cu toate acestea, în ciuda creșterii indicilor bursieri, ne confruntăm cu paradoxul creșterii inegalității. Beneficiile unei piețe în plină expansiune nu au ajuns la atât de mulți oameni pe cât s-ar putea crede. De fapt, procentul americanilor care au investit pe piața bursieră a scăzut, în special în rândul clasei de mijloc. Între timp, disparitatea dintre salariile directorilor generali și salariile medii ale lucrătorilor a crescut vertiginos, reflectând un sistem care recompensează profiturile pe termen scurt și randamentele investitorilor în detrimentul sănătății economice pe termen lung.
La sfârșitul secolului al XX-lea, piața bursieră a devenit sinonimă cu prosperitatea americană. Corporațiile publice, care odinioară au contribuit la construirea clasei de mijloc americane, au început să acorde prioritate rentabilității acționarilor, mai presus de orice. Această schimbare, influențată în mare măsură de faimosul eseu din 1970 al economistului Milton Friedman, a susținut că singura responsabilitate a unei corporații este de a maximiza profiturile pentru acționarii săi. Rezultatul? Strategii corporative din ce în ce mai orientate către creșterea prețului acțiunilor pe termen scurt, adesea în detrimentul creșterii durabile și al bunăstării lucrătorilor.
Cum ar fi răscumpărările de acțiuni
Din 2007 până în 2016, companiile din S&P 500 au alocat peste jumătate din veniturile lor pentru răscumpărarea de acțiuni, stimulând astfel în mod artificial prețurile acțiunilor. Un procent suplimentar de 39% a fost distribuit sub formă de dividende, lăsând resurse minime pentru creșteri salariale, cercetare și dezvoltare sau eforturi de extindere care ar putea consolida economia pe termen lung. Deși această practică îmbogățește investitorii și umflă remunerația directorilor, ea poate, de asemenea, să slăbească întreprinderile și să afecteze creșterea economică în general.
În căutarea unor randamente mai mari, corporațiile americane au adoptat măsuri de reducere a costurilor, cum ar fi concedierile, închiderea fabricilor și suprimarea salariilor. Aceste strategii pot fi bune pentru profiturile pe termen scurt și pentru prețul acțiunilor, dar au un cost ridicat pentru comunități și lucrători. Închiderea fabricii Wausau Paper Company din Brokaw, Wisconsin, oferă un exemplu grăitor: cererea unui fond speculativ pentru randamente imediate a dus la închiderea celui mai mare angajator al orașului, devastând economia locală.
Dinamica actuală a pieței bursiere nu numai că modelează comportamentul întreprinderilor, dar influențează și tendințele societale mai largi. Pe măsură ce investitorii solicită randamente mai mari, companiile răspund prin decizii care prioritizează interesele acționarilor în detrimentul nevoilor părților interesate, alimentând inegalitatea economică. Aceasta ridică întrebarea: Cum putem realinia stimulentele pieței bursiere pentru a promova prosperitatea comună?
Reformarea pieței bursiere începe cu regândirea rolului acționarilor.
Acționarii pot și ar trebui să își folosească influența pentru a pleda pentru practici corporative responsabile, care iau în considerare interesele angajaților, clienților, comunităților și mediului. Strategiile de investiții pe termen lung pot crea valoare durabilă, promovând inovarea și creșterea în beneficiul tuturor – nu doar al celor care dispun de mijloacele financiare necesare pentru a tranzacționa acțiuni.
Piața bursieră are potențialul de a fi o forță a binelui, stimulând companiile să ia decizii care conduc la progresul economic. Aceasta a ajutat deja națiunile să creeze bogăție și a permis inovații transformative. Dar, pentru ca piața să servească cu adevărat interesul public, trebuie să evolueze dincolo de fixarea sa pe câștiguri pe termen scurt și pe primatul acționarilor.
În cele din urmă, calea de urmat constă în adoptarea unei viziuni mai largi asupra responsabilității întreprinderilor, care să echilibreze obținerea de profit cu impactul social. Investitorii ar trebui să susțină această schimbare, recunoscând că adevărata prosperitate nu se măsoară doar în funcție de creșterile de pe piața bursieră, ci de puterea și bunăstarea societății care o susține. Numai atunci putem revendica promisiunea inițială a pieței bursiere de a fi un catalizator pentru oportunitățile economice și succesul comun.
Dacă sunteți pasionat de piața bursieră și doriți să începeți să investiți ușor și rapid, VĂ ROG SĂ VIZITAȚI SITE-UL NOSTRU